Feriţi-vă de ei!

Feriţi-vă de ei!Profesia de avocat este veche de mii de ani, celebri „oratori” jucând de multe ori acest rol în Grecia Antică şi în Roma Imperială.

 

În zilele noastre, în România, profesia de avocat se exercită numai de către absolvenţii de studii juridice înscrişi în Tabloul avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte. scrie ZiarulMara.ro


Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu intrarea ţării noastre în clubul select al Uniunii Europene, Statutul profesiei de avocat a fost adaptat regulilor europene în toate prevederile sale.


În Articolul 111.1 se stipulează că „avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale sau când există, în mod real, riscul de a apărea astfel de conflicte de interese” iar la alineatul 3 al aceluiaşi articol se mai precizează că „avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscă să fie afectate sau când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client”.


Aceste prevederi sunt valabile şi în cazul în care este vorba de Societăţi civile de avocaţi. Deşi lucrurile sunt clare există însă şi avocaţi care, deşi sunt incluşi în categoria numită generic „oameni ai legii”, care nu respectă statutul care le guvernează activitatea.
Pentru a înlătura orice suspiciune de subiectivism, vom prezenta un asemenea caz, folosindu-ne „ad-literam” de o rezoluţie din 7 noiembrie a procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de urmărire penală.


„În anul 2009, societăţile comerciale (cele care au făcut plângerea penală – n.r.) au încheiat cu avocaţii Boldeiu Irinel şi Iatan Mariana contracte de asistenţă juridică.
Pe parcursul derulării unor cauze civile, persoanele vătămate au constatat că avocaţii reprezentau şi interesele juridice ale părţilor adverse. În aceste condiţii avocaţii încasau onorarii şi de la persoanele vătămate şi de la părţile adverse, existând indicii privind inducerea în eroare cu privire la modul corect în care a fost acordată asistenţă judiciară.


Persoanele vătămate apreciază că, în urma pierderii proceselor în care au fost angajaţi avocaţii Boldeiu Irinel şi Iatan Mariana, s-a produs un prejudiciu cumulat de aproximativ 29.000 lei.”
Deşi consideră că „este evidentă existenţa unui conflict de interese în sensul art. 3.2 din Codul Deontologic al Avocaţilor. Cu privire la această situaţie potrivit disp. art. 56 lit i din Legea 51/1995, urmează să fie sesizat Consiliul Baroului Teleorman”, procurorul de caz dispune neînceperea urmăririi penale, „întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.


Nemulţumite de decizia procurorului, cele două societăţi se adresează Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, din această plângere reieşind şi mai clar faptul că reclamanţii, în prima sesizare, nu s-au plâns „că avocaţii au pierdut procesele unităţii noastre, ci că ne-au înşelat şi ne-au indus în eroare timp de peste doi ani de zile, încasând bani atât de la noi cât şi de la adversarii noştri. Pe acest aspect trebuia să lucreze procurorul, fiind îndeplinite cerinţele legii cu privire la infracţiunea sesizată atât pe latura obiectivă cât şi pe latura subiectivă.

Este adevărat că avocaţii, jurisconsulţii, consilierii juridici au numai obligaţii de diligenţă şi nu obligaţii de rezultat în apărarea unor cauze, dar aşa cum am arătat, plângerile noastre s-au referit la inducerea şi menţinerea în eroare cu prilejul încheierii şi executării unui contract (art. 215 alin 3 Cod Penal) iar cei doi au prezentat faptele în aşa fel ca infracţiunea săvârşită să fie credibilă pentru că dacă ştiam de practicile lor nu am fi încheiat contractul, iar câtă vreme avocaţii aplicau pe acte sigiliul (ştampila) cu numele lor (Bolediu şi Iatan) înseamnă că cei doi şi nu alţi avocaţi apără interesele părţii respective, şi nu altfel, şi ei sunt cei care au săvârşit infracţiunea.

În cazul nostru avocatul Boldeiu apăra unităţile noastre, banii venind din ambele părţi, vinderea intereselor unităţilor noastre era evidentă iar procurorul motivează că dubla reprezentare nu are semnificaţia unor elemente obiective, a unei induceri în eroare.”
Nici rezoluţia procurorului general n-a răspuns exigenţelor reclamanţilor, din aceleaşi motive invocate şi cu privire la decizia procurorului de caz. În schimb, din plângerea pe care păgubiţii o adresează către Curtea de Apel, de data aceasta, împotriva rezoluţiilor celor doi procurori, rezultă un fapt deosebit de grav. Lipsa din dosare a chitanţelor care trebuiau să dovedească faptul că avocatul Boldeiu Irinel a primit onorariul cuvenit pentru serviciile prestate.


În plângere, reclamanţii se întreabă retoric „cine poate crede că avocatul Boldeiu Irinel, care avea legături cu conducerea societăţilor noastre a prestat muncă voluntară aproape doi ani de zile, fără însă a încasa vreun onorariu, când el plătea şi taxele de timbru, bineînţeles din banii societăţilor sau, după aprecierea procurorului taxele erau plătite din banii avocaţilor (câtă loialitate faţă de client).
Reclamanţii consideră că „lipsa chitanţelor din dosare, privind onorariul avocatului, nu poate fi imputată clientului (când avocatul îi spune să stea fără grijă că va câştiga), ci avocatului, care nu eliberează chitanţe şi nu înregistrează venituri care sunt impozabile, iar acest aspect îmbracă forma unei alte infracţiuni, care nu a făcut obiectul plângerilor noastre, plângeri formulate strict pentru înşelăciunea în convenţie”,


Considerând că „faptele celor doi avocaţi nu pot fi încadrate ca abatere disciplinară, ci ca infracţiune” şi că există şi circumstanţe agravante în legătură cu încasarea unor onorarii de la ambele părţi, fără însă a elibera chitanţe şi către societăţile plătitoare, invocând faptul că documentele se află la dosar, păgubaşii au cerut, în baza art. 278 alin 8 lit b Cod de Procedură Civilă, „desfiinţarea rezoluţiilor atacate” şi trimiterea cauzei la Parchet „în vederea începerii urmăririi penale împotriva celor doi avocaţi pentru infracţiunea sesizată”.


Cum Justiţia română trece printr-una din cele mai nefaste perioade ale istoriei sale, nimeni nu poate şti cum se va finaliza acest demers al firmelor care s-au constituit în părţi vătămate. Dar acţiunile lor în instanţă fiind publice în mod cert vor avea măcar satisfacţia că au tras un semnal cu privire la „deontologia” celor doi avocaţi, ca un îndemn de a se feri de asemenea „apărători”. Mai pe scurt: feriţi-vă de ei!”

Sursa:ZiarulMara.ro

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Pensiunea - Restaurant Casa PaPaCip

Pensiunea - Restaurant Casa PaPaCip este un loc discret si retras, in care intotdeauna vei gasi un loc rezervat special pentru tine, ideal pentru un pranz sau o cina de afaceri, pentru o seara cu familia sau prietenii la preturi decente.


Citeste tot ...

Rovi's restaurant bar

Rovi's Restaurant & Bar, unde poti manca bine sau poti servi o cafea intr-o atmosfera foarte placuta si servicii fara cusur. Pentru papile si pentru spirit!


Citeste tot ...

http://b.artbetting.net/

UK Bookmaker http://f.artbetting.net
Reviw on bokmaker Number 1 in uk http://w.artbetting.net/ William Hill
Full Reviw on best bokmaker - Ladbrokes http://l.artbetting.net/ full information