Legea pentru declararea florii de bujor ca Floare Națională a României a fost promulgată de către președintele Klaus Iohannis. Inițiativa legislativă oferă soluţiile legislative în vederea reglementării organizării anuale, la nivel naţional şi local, a unei suite de manifestări care să marcheze această distincție.
Potrivit Legii nr. 285/2022, declararea bujorului ca Floarea Națională a României presupune, între altele, înființarea unui Festival al bujorului, precum și stabilirea unor măsuri de protecţie a rezervaţiilor naturale de bujor. De asemenea, vor fi stimulate şi sprijinite cultivarea bujorului în parcuri şi grădini publice, organizarea periodică la nivel local al unor expoziţii florale, vernisarea unor expoziţii de pictură dedicate bujorului, precum şi emiterea unor emisiuni filatelice, având ca temă florală diferite specii ale florii de bujor.
Actul normativ mai instituie obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a sprijini material şi logistic întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de bujor românesc şi de a lua măsuri pentru adaptarea la condiţiile pedo-climatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte ţări.
Alegerea bujorului în această demnitate oficială s-a realizat în urma studiilor de specialitate, care au certificat că este specia floricolă cu cele mai multe semnificații pozitive pentru poporul român. Mai mult, din cauza adaptabilității sale ecologice ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, atât în zonele de câmpie, cât și la munte.
Este evident că bujorul reprezintă mai mult decât o floare pentru noi, dacă ne raportăm la faptul că numele este purtat de aproximativ 100.000 de români, dar și de zeci de localități din țară.
În tradiția și cultura românească, bujorul este asociat cu dragostea, devotamentul, sacrificiul și sângele. Bujorul românesc a fost ales, de-a lungul timpului, și ca simbol al respectului față de veteranii de război și cei ai teatrelor de operații militare, purtarea acestei flori la rever simbolizând recunoștința pentru faptele de arme ale militarilor români.
În județul Teleorman, Bujorul românesc crește în Pădurea Troianu – arie naturală protejată de interes național, fapt ce va spori cu certitudine atracția oamenilor pentru această zonă. Rezervația se întinde pe o suprafață de 71 de hectare, între satele Troianu și Vatra, în nordul Câmpiei Boianului, în apropiere de pârâul Urlui. În afară de frumoșii bujori, zona mai este recunoscută pentru o altă atracție turistică importantă: urmele unui drum ce datează din secolul al II-lea după Hr.
Pădurea Troianu nu adăpostește numai bujorul românesc (floare inclusă pe Lista Roșie a Plantelor Superioare din România), ci și alte 60 de specii de plante deosebite precum rușcuța de primăvară, degețelul lânos sau Savia aethiopis. Tot aici se pot admira și unele specii deosebite de stejar, specifice zonelor de silvostepă: stejarul brumăriu, garința, stejarul pufos, etc.
Cu certitudine, identitatea unei naţiuni este conferită nu doar de simbolurile naţionale, legate de statalitate și organizare politică, statuate de Constituţie, ci şi de altfel de simboluri, mai plastice și plăcute ochiului, cum ar fi o floare, o specie de păsări sau animale, sau un copac specific țării respective.
Am susținut și votat Legea Florii Naționale a României, ca fiind o propunere legislativă pozitivă, având în vedere faptul că, până acum, chiar dacă dispunem de o floră și o faună unice în lume, țara noastră nu avea consfințită o floare națională ca simbol al identității, tradiției și culturii, așa cum au statele civilizate.
Deputat PNL Teleorman,
MARIA STOIAN
