Scandalul de la SAJ Teleorman continuă, iar organele de cercetare penală se mișcă încet, amplificând subiectul și lăsând loc de interpretări.
Imaginile camerei video din ambulanță sunt în curs de analizare, potrivit anchetatorilor, deși vizionarea întregului incident ar dura maxim o oră.
Anchetatorii trebuie să afle și dacă asistentul, conform protocolului, avea dreptul sa examineze ginecologic în autospecială, aspect care poate fi confirmat de o adresă oficială către Ordinul Asistenților din România.
Ar mai fi martori de audiat, cei care au fost implicați direct în această speță.
Cam acesta ar fi dosarul, însă lucrurile trenează, așa cum ne-m obișnuit deja în România.
Felul greoi în care instituțiile statului își fac treaba în astfel de cazuri aduce prejudicii morale atât presupusei victime, cât și presupusului agresor, care, în acest moment, se află în concediu de odihnă, o alegere absolut firească având în vedere situația de fapt.
Între timp, în spațiul public părerile sunt împărțite, cetățeni și jurnaliști se contrează prin comentarii și articole, iar materiale de presă și postările cu referire la caz sunt trimise în privat cu jignirile aferente, fie la adresa publicațiilor care „și-au” permis să scrie despre acest incident în baza comunicatului IPJ Teleorman, fie la adresa asistentului care, inițial, a refuzat să vorbească cu presa despre acuzații, destul de grave penal vorbind, și chiar le-a negat, prin intermediul apropiaților, dar a ieșit cu declarații publice imediat după ce a aflat că anchetatorii au ridicat imaginile video și că acolo se vede tot.
Am încercat și noi să aflăm dacă este o practică să fie efectuate „tușee vaginale” în ambulanță, de către asistenți.
În acest sens, am discutat cu peste 20 de medici și asistenți, însă toți au avut aceeași reacție: „asistentul și-a depășit atribuțiile, iar acum încearcă să arate că această neinspirată alegere a sa a avut la bază intenții bune”.
Este prima dată, cel puțin la nivel declarativ, când se aude despre o astfel de practică, intr-un caz de acest fel.
Cu toate acestea, asistentul are mulți fani, chiar și printre jurnaliști. Mai exact, după ce a trecut etapa de negare, că nu a făcut el așa ceva, a apărut varianta că, de fapt, voia să îi salveze viața adolescentei, deși nu exista nici un indiciu că aceasta ar fi fost în pericol de moarte. Nu exista nici măcar febra, un semn medical care, de obicei, indică existența unei infecții în organism.
Mai mult, pacienta nu a pomenit despre vreo durere de burtă, decât după ce asistentul a întrebat-o în mod expres despre asta.
Conform procedurilor, asistenții de la Ambulanță pot interveni ginecologic în cazul unor situații de maxima urgență, cum ar fi nașterea unui copil în drum spre spital.
În nici un caz, în acestă situație, nu se punea problema de așa ceva, iar un asistent medical nu poate stabili prin „tușeu vaginal” existenta unei sarcini extrauterine și nici a unei infecții urinare.
Iar de la sarcina extrauterină, cât timp nu ai simptome evidente specifice, nu se moare de seara până dumineața, deci nu există justificare medicală clară pentru „controlul ginecologic” efectuat de asistent.
Nu o spunem noi, o spun cadre medicale cu experiență, care, însă, nu vor să apară în presa scrisă sau la televizor, din cauza reacțiilor extrem de agresive ale susținătorilor celui acuzat.
Cert este că, până acum, nu s-a auzit și nu s-a practicat o astfel de „intervenție” la nivel de asistenți medicali SAJ.
Despre intențiile asistentului, însă, este greu de aflat care au fost cele reale, pentru că numai el poate știi ce a gândit în momentul în care a decis să facă exces de zel.
Surse medicale susțin că, având în vedere faptul că pacienta este încă minoră și starea acesteia nu era una de pericol iminent, el avea obligația de a-i recomanda insistent un consult, chiar și ginecologic, la spital.
În cazul în care refuza, atât ea cât și părinții săi, ar fi trebuit să le ceară semnatura și să plece, nu să forțeze intervenția.
Profesional vorbind, bărbatul s-a prezentat la solicitare în calitate de asistent al Serviciului de Ambulanță Teleorman, nu de vraci sau moașă comunală, având obligația, în această calitate, să respecte procedurile standard.
