Pachetul noilor legi ale educației naționale, inițiat și asumat de PNL, prevede schimbări fundamentale în ceea ce înseamnă buna desfășurare a activității în învățământul preuniversitar și învățământul superior, îndeosebi în ceea ce privește conștientizarea elevilor și studenților asupra importanței proceselor educaționale.
Una dintre modificările substanțiale aduse de cele două proiecte legislative este revitalizarea schemei de funcționare a învățământului dual. În prezent, România are o imperioasă nevoie de oameni bine pregătiți, specializați și capabili, în multe domenii de activitate în care ne confruntăm cu o acută lipsă de forță de muncă, atât din cauza exodului în străinătate, cât și a neatractivității salariale.
Prin noile legi, mediul educațional va colabora activ cu cel economic, oferind avantaje tuturor părților implicate. Astfel, liceele tehnologice și facultățile vor forma consorții, alături de agenții economici interesați și autoritățile publice locale, pentru a oferi părții teoretice predate la cursuri și o componentă practică, care echivalează cu experiența profesională.
Reconsiderarea învățământului dual va avea multiple efecte pozitive, atât pentru sistemul educațional, cât și pentru economia națională și, în mod special, pentru tinerii aflați la început de drum în viață, care doresc să se califice în meserii dorite pe piața muncii, sigure și bine plătite.
Ieșirea acestor specialiști de pe băncile liceelor va avea o serie de avantaje imediate. În primul rând, absolvenții învățământului obligatoriu își vor găsi mult mai ușor un loc de muncă, deoarece sunt deja pregătiți pentru cerințele angajatorilor, prin contactul timpuriu cu mediul de lucru în care își vor desfășura activitatea. În al doilea rând, diploma de absolvire a unui liceu tehnologic sau cea de licență de la terminarea facultății, vor avea o greutate mult mai mare pe piața muncii, tocmai prin prisma specializării tinerilor în domenii căutate pe piață, care se confruntă cu un deficit considerabil. Nu în ultimul rând, consolidarea învățământului dual și dezvoltarea și existența profesioniștilor pe segmente diferite de activitate, va conduce la reducerea semnificativă a șomajului în rândul tinerilor.
Un alt deziderat urmărit prin proiectele de lege ale învățământului preuniversitar și superior vizează susținerea cercetării din domeniul educațional. Astfel, bursele de cercetare, formare postuniversitară și postdoctorală au fost majorate, studenții urmând să primească suma de 800 de euro lunar. Această majorare va avea ca efect creșterea numărului studenților care doresc să se axeze pe cercetare, pentru ca, la finalul studiilor, să avem un număr cât mai mare de specialiști în acest domeniu vital dezvoltării și modernizării României.
Indiscutabil, avem nevoie de clarificările legislative aduse de acest pachet de act normativ, în multe aspecte legate de funcționarea educației, precum organizarea învățământul special, guvernanța învățământului preuniversitar, statutul personalului didactic, transparența instituțională, etica universitară, abandonul școlar, etc..
Consider extrem de important faptul că noile prevederi care vor administra educația națională, la toate nivelurile, vizează reglementarea învățământului axat pe elev, respectiv student, astfel încât școala românească să producă, într-o majoritate covârșitoare, minți luminate, cu gândire logică, și nu roboți de învățat pe de rost.
Sunt convinsă că proiectele legislative ale educației vor fi îmbunătățite în cadrul dezbaterilor parlamentare din zilele următoare, astfel încât orice scăpare sau disfuncționalitate să fie corectată, pentru ca, în final, să adoptăm un pachet de legi care să contribuie esențial la evoluția generală pozitivă a societății și la decizia acestora de a-și desfășura activitatea profesională în interiorul țării.
Maria Stoian,
deputat PNL Teleorman
