Ucraina exclude România de pe lista statelor cu care acceptă dubla cetățenie. Statul român nu reacționează.

Ucraina a adoptat recent o lege care permite, în mod selectiv, dubla cetățenie pentru cetățenii săi, însă România nu se regăsește pe lista statelor acceptate, alături de alte țări din Uniunea Europeană și NATO.

Pe lista publicată de autoritățile de la Kiev apar state precum Germania, Polonia, Cehia, Statele Unite ale Americii sau Canada, însă România lipsește, deși este vecin direct, stat membru UE și NATO și unul dintre susținătorii constanți ai Ucrainei de la începutul războiului.

Decizia afectează în mod direct românii din Ucraina, în special din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, care ar putea fi puși în situația de a alege între cetățenia ucraineană și cea română, spre deosebire de cetățenii ucraineni care dobândesc cetățenia altor state incluse pe listă.

Până la acest moment, statul român nu a avut o reacție oficială publică privind excluderea României de pe lista țărilor cu care Ucraina acceptă formal dubla cetățenie. Nici Ministerul Afacerilor Externe, nici Administrația Prezidențială nu au anunțat demersuri diplomatice sau solicitări de clarificare adresate Kievului.

Decizia Ucrainei vine într-un context sensibil, în care România a acordat sprijin umanitar, logistic și financiar substanțial Ucrainei, a facilitat tranzitul exporturilor ucrainene,
a primit și sprijinit refugiați ucraineni, a susținut constant pozițiile Kievului în cadrul Uniunii Europene și NATO.

În același timp, relația bilaterală a fost tensionată în ultimii ani de problemele legate de drepturile minorităților, în special în domeniul educației în limba maternă, aspect criticat public de România în foruri europene.

Deocamdată, nu este clar dacă excluderea României reprezintă o decizie definitivă sau una temporară, legea ucraineană lăsând posibilitatea actualizării listei prin decizie politică ulterioară.

Absența unei poziții oficiale din partea Bucureștiului ridică însă semne de întrebare privind capacitatea statului român de a-și susține propriile interese și comunitățile istorice din afara granițelor, într-un moment în care solidaritatea regională este invocată constant la nivel declarativ.